Știrea zilei

Vârsta de pensionare a judecătorilor ar putea fi majorată

Începând cu 1 iulie, vârsta de pensionare a judecătorilor ar putea fi de 50 de ani 6 luni, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Ulterior, în fiecare an, vârsta de pensionare se va majora cu șase luni, astfel încât în anul 2045 magistrații să iasă la pensie la vârsta de 63 de ani. Prevederile se regăsesc într-un proiect elaborat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, care a fost deja transmis Guvernului, scrie bizlaw.md.

Totodată, se propune ca și perioada de vechime în muncă, inclusiv în funcția de magistrat să fie majorată cu câte șase luni pe an, până la atingerea vechimii în muncă de 34 de ani şi în funcţie de judecător de 15 ani.

În prezent, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de magistrat, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă.

Mărimea pensiei pentru vechime în muncă se va menține la nivelul de 55% la sută din salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de muncă generală, de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar.

Autorii proiectului spun că nu există o recomandare internaţională în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, vechimea în muncă şi vechimea în funcţie de judecător la stabilirea pensiei. La stabilirea acestor criterii, statele dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale în conformitate cu standardele internaţionale privind independenţa sistemului judecătoresc, în ansamblu, şi a judecătorilor, în particular.

Totodată, în nota informativă a proiectului se menționează că prevederile constituţionale nu garantează expressis verbis o obligaţie a existenţei pensiei speciale a judecătorului şi stabilirea unor condiţii speciale de pensionare, standarde mai înalte de asigurare socială în raport cu alte categorii de cetăţeni. Prin urmare, o ajustare rezonabilă a condiţiilor de pensionare ale judecătorilor în partea ce ţine de modificarea condiţiilor de vârstă şi vechime în muncă, nu ar afecta mandatul funcţiei de judecător, independenţa şi securitatea acestuia.

Amintim că, în 2016, când a fost lansată reforma sistemului de pensii, autoritățile au propus ca și magistrații să li se retragă dreptul la condiții speciale de pensionare. Prevederea a fost însă declarată neconstituțională.

La sfârșitul anului trecut, un proiect similar a fost înregistrat în Parlament. Documentul prevedea că, din 2021, judecătorii să se pensioneze la 59 de ani și 6 luni, iar până în 2028 vârsta de pensionare să se majoreze până la 63 de ani. Totodată, se propunea și majorarea stagiului de muncă obligatoriu.

În același timp, Guvernul a decis, recent, că magistrații în exercițiu nu vor mai putea beneficia de recalcularea pensiei în funcție de mărimea salariului lunar pe care îl au. Aceștia, la fel ca și toți cetățenii, vor avea parte de indexarea pensiei de două ori pe an.

De cealaltă parte, Asociația Judecătorilor din Moldova s-a expus de mai multe ori în privința proiectelor prin care se dorește limitarea dreptului special la pensie al judecătorilor sunt subminatorii independenței justiției și în special a purtătorilor acestei puteri – judecătorii, iar anularea componentelor dreptului special la pensie al judecătorilor nu sunt corelate cu limitările, incompatibilitățile și riscurile profesionale ale judecătorilor, iar dreptul special la pensie, sub toate aspectele sale, reprezintă o contrabalanță la restricțiile, interdicțiile și responsabilitățile impuse prin lege în timpul exercitării funcției. Asociația a amintit de Hotărârea Curții Constituționale prin care au fost declarate drept neconstituționale normele care prevedeau limitarea dreptului la pensie pentru judecători.

”În motivarea soluției sale, Curtea a reținut că unicul exponent al puterii judecătoreşti este judecătorul. Statutul constituţional al judecătorului nu constituie privilegiul lui personal, ci un bun al întregii societăţi, fiind chemat să asigure protecţia eficientă a drepturilor fiecărui membru al societăţii. Remuneraţia judecătorului, în care intră orice mijloc de asigurare materială sau socială, reprezintă una din componentele de bază ale independenţei lui, fiind o contrabalanţă la restricţiile, interdicţiile şi responsabilităţile impuse lor de societate. Numai menţinerea acestui echilibru permite justiţiabililor de a manifesta încredere în competenţa, independenţa şi imparţialitatea judecătorilor (pct. 96 din Hotărâre). Măsurile anterioare, care au diminuat asigurarea materială şi socială a judecătorilor, precum şi cele contestate, sunt interpretate de Curte ca ingerinţe în independenţa judecătorilor (pct. 104 din Hotărâre). Curtea a reținut și faptul că situaţia existentă nu a impus adoptarea unor măsuri economice austere de o anvergură ce ar justifica ingerinţa în veriga de bază a statului de drept – independenţa judecătorului, independenţa instanţei judecătoreşti şi independenţa puterii judecătoreşti (pct. 106 din Hotărâre)”, a precizat Asociația Judecătorilor din Moldova.

  •  
  •  
  •  
  •  

Citește și

Peste 10.700 de cupluri au divorțat. Cele mai predispuse au fost căsniciile cu perioada de până la cinci ani

Peste 10.700 de cupluri au divorțat în 2019. Cel puțin asta arată datele Biroul Național …